Am iesit intr-o dupamasa in parc cu aparatul foto sa le fac poza porumbeilor! Dupa ce le-am dat seminte si paine, i-am urmarit sa le surprind mediul in care se desfasoara, cum se comporta... iar spre surprinderea mea, unii au reactionat mai bine decat ar face unii oameni in ziua de azi. Au impartit o coaja de paine. Din pacate azi, intre oameni se aplica mai mult teoria "Ce-i al tau e si al meu, ce-i al meu e doar al meu!" Asta e viata... uitam uneori sa facem bine, sa fim darnici, sa impartim chiar si o coaja de paine. Tu trebuie sa fii bogat ca sa fii darnic, nu trebuie sa dai din surplusul tau... imparteste din putinul pe care-l ai! Asta e o virtute! Aceste pasari care isi fac loc in viata noastra "abuziv" mazgalind geamurile masinii sau facand mizerie prin balconul nostru, ne pot da o lectie despre omenie.
Apropo de asta, mi-am adus aminte de o poezie (daca o pot numi asa), spusa de mama cand eram mica, care suna in felul urmator:
"Din bucata mea de paine,
Am hranit un om si-un caine.
Cainele ma recunoaste,
Omul nu ma mai cunoaste".
Am hranit un om si-un caine.
Cainele ma recunoaste,
Omul nu ma mai cunoaste".
Intr-adevar lumea e rece si urata, dar caldura dragostei tot razbate prin toate problemele
RăspundețiȘtergerefelicitari...fotografia ta exprima viata.....superb colorit..bv
RăspundețiȘtergereniciodata si nicuna si nici nu imi placeau pana acuma fotografiile cu porumbei... dar asta imi place la nebunie... superba!
RăspundețiȘtergere